1. - proiectul „Manifestul uniunii pentru promovare” propune perspectiva depersonalizării după un modernism ultrapersonalizat.
2. - „Manifestul uniunii pentru promovare” nu vrea să lase impresia unei grupări care tinde către găsirea unui adevăr absolut, şi nici nu ascunde căutarea promovării pe orice căi, fie ele şi imorale (un alt punct care ne departajează de moralismul clasic).
3. - manifestul vizează deviza „uniune pentru promovare” drept artă, sfidând pe cei care diabolozează acest fenomen estetic original.
4. - noi, creatorii „Manifestului uniune pentru promovare”, concepem prietenia ca artă la nivel de notorietate, ca monopolizare şi inhibare a democraţiei de expresie pe care a declanşat-o modernismul, având drept scop restrângerea. Orice concurs pentru expunerea într-o platformă de notorietate ne dă câştig de cauză nouă, celor care avem acoperire în grup. Vă întrebaţi de ce? Pentru că noi, grupul de notorietate avem adepţii noştri în jurizare, iar aceştia valorifică originalitatea, noutatea specifică fondatorilor „Manifestului uniunii pentru promovare”.
5. - manifestul propune crearea docilităţii în rândul artiştilor tineri prin anihilarea spiritului critic şi substituirea lui cu elogiul uniunii, necesar pentru o strălucitoare integrare.
6. - manifestul promovează pe bazele prieteniei, considerată ca artă autentică; prin acest proces dorindu-se stimularea şi luminarea tânărului artist către socializare.
7. - manifestul susţine clar: orice operă de artă ia drumul gunoiului, oricât de revoluţionară ar fi ea, dacă nu respectă sau nu este condiţionată de standardele manifestului.
8. - manifestul nu este nicidecum nociv, el restânge aria prea mare de artişti, creând prin el însuşi criterii de valorificare. El se opune criteriilor perimate, cu iz romantic, ce se referă la calitatea şi genialitatea indivizilor.
9. - manifestul lasă de acum încolo să se întrevadă zorii epocii artei construite pe manipulare şi docilitate. Autoapărarea în faţa detractorilor acestui proiect se legitimează prin reacţii dispreţuitoare, de tipul apelativelor de frustrare şi invidie date acestora, o perspectivă psihanalitică sănătoasă şi firească, dat fiind faptul că este una plonjată. Deloc nouă, această perspectivă este împrumutată din viziunea parvenitului sau a politicianului asupra maselor de gândaci.
10. - manifestul se adaptează condiţiilor social-politice, reflectând viziunea politică plonjată şi structurarea ierarhiilor sociale de azi pe fundamentele prieteniei sau rudeniei.
11. - manifestul transcede conceptul clasic de alternativă la hegemonia grupării cu notorietate, prin faptul că membrii co-fondatori ai iniţierii manifestului joacă la ambele capete. Manifestul dă naştere unui grup ce se fragmentează în mai multe grupuri, interacţionează şi joacă ambele roluri, oficial şi alternativ (alternative), care se ocupă de epurarea resturilor ce corespund mentalităţii conservatoare şi romantice opuse reformei.
2. - „Manifestul uniunii pentru promovare” nu vrea să lase impresia unei grupări care tinde către găsirea unui adevăr absolut, şi nici nu ascunde căutarea promovării pe orice căi, fie ele şi imorale (un alt punct care ne departajează de moralismul clasic).
3. - manifestul vizează deviza „uniune pentru promovare” drept artă, sfidând pe cei care diabolozează acest fenomen estetic original.
4. - noi, creatorii „Manifestului uniune pentru promovare”, concepem prietenia ca artă la nivel de notorietate, ca monopolizare şi inhibare a democraţiei de expresie pe care a declanşat-o modernismul, având drept scop restrângerea. Orice concurs pentru expunerea într-o platformă de notorietate ne dă câştig de cauză nouă, celor care avem acoperire în grup. Vă întrebaţi de ce? Pentru că noi, grupul de notorietate avem adepţii noştri în jurizare, iar aceştia valorifică originalitatea, noutatea specifică fondatorilor „Manifestului uniunii pentru promovare”.
5. - manifestul propune crearea docilităţii în rândul artiştilor tineri prin anihilarea spiritului critic şi substituirea lui cu elogiul uniunii, necesar pentru o strălucitoare integrare.
6. - manifestul promovează pe bazele prieteniei, considerată ca artă autentică; prin acest proces dorindu-se stimularea şi luminarea tânărului artist către socializare.
7. - manifestul susţine clar: orice operă de artă ia drumul gunoiului, oricât de revoluţionară ar fi ea, dacă nu respectă sau nu este condiţionată de standardele manifestului.
8. - manifestul nu este nicidecum nociv, el restânge aria prea mare de artişti, creând prin el însuşi criterii de valorificare. El se opune criteriilor perimate, cu iz romantic, ce se referă la calitatea şi genialitatea indivizilor.
9. - manifestul lasă de acum încolo să se întrevadă zorii epocii artei construite pe manipulare şi docilitate. Autoapărarea în faţa detractorilor acestui proiect se legitimează prin reacţii dispreţuitoare, de tipul apelativelor de frustrare şi invidie date acestora, o perspectivă psihanalitică sănătoasă şi firească, dat fiind faptul că este una plonjată. Deloc nouă, această perspectivă este împrumutată din viziunea parvenitului sau a politicianului asupra maselor de gândaci.
10. - manifestul se adaptează condiţiilor social-politice, reflectând viziunea politică plonjată şi structurarea ierarhiilor sociale de azi pe fundamentele prieteniei sau rudeniei.
11. - manifestul transcede conceptul clasic de alternativă la hegemonia grupării cu notorietate, prin faptul că membrii co-fondatori ai iniţierii manifestului joacă la ambele capete. Manifestul dă naştere unui grup ce se fragmentează în mai multe grupuri, interacţionează şi joacă ambele roluri, oficial şi alternativ (alternative), care se ocupă de epurarea resturilor ce corespund mentalităţii conservatoare şi romantice opuse reformei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu